Dacă nu exista acest scriitor nu cred că ieșeam chiar atât de dreamer. Dacă nu exista Jules Verne, poate că muream metaforic, copil fiind, în bezna comunismului, a penelor de curent electric, a slăbiciunii mele de a nu deține vreun roman de-al lui. L-am citit numai împrumutat, ba chiar l-am furat din biblioteci pentru a-i savura poveștile. Nu am avut eu norocul să îi dețin o carte, copil de zece ani fiind, care sa fie chiar a mea, scrisă de el.
Poveștile lui sunt remarcabile. Unice. A fost avangardist. Oarecum și din cauza lui sunt azi un mare visător cu m mare (da, cu ochii deschiși), care vede întâmplări viitoare ce, evident, nu au cum să fie în ce va să vie. Copil îmi amintesc, ca să văd în timp real filmul Insula Misterioasă m-am prosternat și umilit chiar, aș putea spune, pe la niște vecini ai bunicii materne al căror televizor funcționa.
Citiți Jules Vernes, face bine la creier.
Trăim alte vremuri azi, intrați aici www.anticariat-unu.ro și căutati-l! Și luați-l!:)
